 |
| Sursa foto: Ioana Gramaticu Photography |
A doua zi de alergat. Crunt! M-am trezit cu o febra musculara de toata pomina. Poate am exagerat ieri un pic... cu inca o tura de parc, "hai ca poti".
Tot am iesit si azi, intr-un final. Traseul de ieri l-am parcurs jumatate alergand si jumatate plimbandu-ma. Am zis ca ies .. si daca doar ma plimb.
Sunt foarte delasatoare. Incep 100 de lucruri si termin 3. Nu ca imi plac sa le vad incepute... cred ca-mi place cand ma ia valul pe sus. Poate trebuia sa ma apuc de surfing pe valul gropilor din Bucuresti.
E greu sa lasi timpul sa treaca. Dar drumul nu pleaca nicaieri, doar sa schimba structura lui si oamenii de-a lungu-i.
Imi placea enorm sa alerg dimineata pe perioada facultatii prin Centrul Vechi al orasului Alba Iulia. Imi placea sa ma opresc la Obelisc si sa admir rasaritul. Era timpul meu cu mine insami.
Dupa ce m-am mutat in Bucuresti, am alergat o perioada in Tineretului apoi m-am mutat in Dr Taberei si am renuntat.
Ce m-a facut sa renunt?
Siguranta sau mai bine spus lipsa ei. Am iesit intr-o dimineata sa alerg... oarecum printre blocuri cu destinatia Parc Moghioros. O haita de caini se gandisera ca si-au gasit distractia. Norocul meu a fost atunci o farmacie, care avea un sediu deschis nonstop. Paznicul a scos bastonul cand a vazut viteza cu care intru. Oricine s-ar speria. Am stat mai bine de juma de ora in farmacia aia pana s-a plictisit droaia de maidanezi si m-au lasat sa plec.
Am mai trecut in trecut printr-o faza cu injectii in burta din cauza unui caine. Nu merci. Nu e o distractie pe care sa vrei sa o repeti.
Acum dupa 5 ani de la ultima mea intalnire cu drumul, desi inca ma dor picioarele, ma simt excelent. Nu e drumul meu, dar drumului nu-i pasa unde te intalneste atata timp cat ii faci o vizita din cand in cand.
Tot am iesit si azi, intr-un final. Traseul de ieri l-am parcurs jumatate alergand si jumatate plimbandu-ma. Am zis ca ies .. si daca doar ma plimb.
Sunt foarte delasatoare. Incep 100 de lucruri si termin 3. Nu ca imi plac sa le vad incepute... cred ca-mi place cand ma ia valul pe sus. Poate trebuia sa ma apuc de surfing pe valul gropilor din Bucuresti.
E greu sa lasi timpul sa treaca. Dar drumul nu pleaca nicaieri, doar sa schimba structura lui si oamenii de-a lungu-i.
Imi placea enorm sa alerg dimineata pe perioada facultatii prin Centrul Vechi al orasului Alba Iulia. Imi placea sa ma opresc la Obelisc si sa admir rasaritul. Era timpul meu cu mine insami.
Dupa ce m-am mutat in Bucuresti, am alergat o perioada in Tineretului apoi m-am mutat in Dr Taberei si am renuntat.
Ce m-a facut sa renunt?
Siguranta sau mai bine spus lipsa ei. Am iesit intr-o dimineata sa alerg... oarecum printre blocuri cu destinatia Parc Moghioros. O haita de caini se gandisera ca si-au gasit distractia. Norocul meu a fost atunci o farmacie, care avea un sediu deschis nonstop. Paznicul a scos bastonul cand a vazut viteza cu care intru. Oricine s-ar speria. Am stat mai bine de juma de ora in farmacia aia pana s-a plictisit droaia de maidanezi si m-au lasat sa plec.
Am mai trecut in trecut printr-o faza cu injectii in burta din cauza unui caine. Nu merci. Nu e o distractie pe care sa vrei sa o repeti.
Acum dupa 5 ani de la ultima mea intalnire cu drumul, desi inca ma dor picioarele, ma simt excelent. Nu e drumul meu, dar drumului nu-i pasa unde te intalneste atata timp cat ii faci o vizita din cand in cand.
Care-i locul tau preferat unde iti place sa alergi?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Părerea ta contează!